Dintre lucrurile interesante de saptamana asta (printre care se vor numara mai mult ca sigur si Viata Mea Sexuala :))))) si Furiosii Iutzi partea a 5-a :P) vazui RIO si HAEVNEN.
Rio e, pe scurt, povestea unul papagal care nu stie sa zboare. Papagalul e o pufosenie albastra pe nume BLUE...asa ca sa nu fie confuzii :P Sarim peste detalii: e ultimul din specia lui...si e pus sa procreeze cu "ultima" din specia "lor"... si de aici incepe o poveste foarte draguta si romantica si ironica si plina de umor si alea alea.
Nu Pixar "epicnessssss", dar daca v-au placut Ice-Age-uri (avem acelasi regizor + echipa) cu siguranta o sa va bucurati si in cazul de fata. Si nu uitati: Ochelarii 3D NU sunt ochelari de soare! Asa ca NU-i luati acasa!
HAEVNEN mi-a depasit cu mult asteptarile. MULT. Stiam ca a luat Oscar-ul pentru cel mai bun film strain, dar (nu ca sunt eu misogin sau alea alea :P) rar am vazut regizoare cu adevarat bune (din punctul meu SUBIECTIV de vedere :D)... se pare ca Susanne Bier e una dintre ele.
Pentru cei care se vor uita atenti vor vedea ca filmul este povestea unui copil de aprox. 12 care descopera limita dintre bine si rau, dintre justitie si razbunare, dintre dragoste si iertare. Doamne, ce cuvinte MARI :)))
Povestea celui mic e dublata de alte fire epice secundare la fel de frumoase estetic si moral.
E un film simplu... "minimalist" poate din punct de vedere al bugetului... dar foarte vizual, si incredibil de emotional tinand cont de regiunea din care provine. E un film pentru adulti care ar trebui inteles mai intai de copii. E neaparat "DE VAZUT"!
Alte chestii personale??!! ... meh... imi plac sarmalele... mult... dar daca le vad mai vad si maine o sa-mi pocneasca ficatul... asa ca, incep dieta din nou saptamana viitoare. Sa aratam sexy la tv si alea alea :D
More?! ... m-am mai calmat... de fapt, mi-am mai redus din asteptari... mai ales pentru anumite persoane... si trebuie neaparat sa candidez... nu stiu cand sau cum, dar NEAPARAT!! gata, ma duc sa strang banii de campanie!
joi, 28 aprilie 2011
sâmbătă, 23 aprilie 2011
Restart - ceva seriale, comedie SF si un demo
A trecut aproape o luna... o luna destul de plina si uneori grea... daaaaar :)
Lucrurile s-au mai "aranjat" putin, recapitulam si reactivam viata "online-sociala".
De Paste nimic special... vroiam sa vorbesc ceva despre "post" si alea alea, dar m-am calmat pentru ca, precum spun eroii din Paul : "There's no way to win with these guys"!
In ultima luna m-am calmat cu 2 seriale foarte dragute si o comedie KAPAU!
Battlestar Galactica --> aproape 80 episoade in mai putin de o luna... ce va pot spune sigur este ca asa de multa bautura si tigari n-am mai vazut de mult intr-un serial :P... o reclama continua la Malboro si Jack Daniels... daca oamenii aia nu mureau ucisi de roboti, sigur ar fi murit de ciroza sau diferite feluri de cancer. Dar alcoolul si tutunul nu sunt atat de deranjante pe cat e accentul pus pe latura religioasa... cred ca eu sunt cam prost din punctul asta de vedere si rar inteleg combinatia dintre crestinism + politeism + extraterestri + roboti + sex + bautura + explozii, daaaaar whatever keeps it going e ok :) Daca baietii au gasiti niste sponsori mormori sau baptisti sau orice altceva care sa-i ajute sa stranga suma de 1 MILIOAN $ per episod TOATE BUNE.
In rest actorii sunt suuuuper si si-au continuat frumos cariera si in afara programului obisnuit, regia si imaginea sunt la fel de bine organizate si au avut mari influente asupra genului si a altor noi serii (cum ar fi SGU), si muzica e pe masura...mai ales in ultimele 2 sezoane...EPICNESS :))
The Kennedys --> O miniserie de 8 episoade superba. Atentia pentru detaliu este exemplara...casting-ul, locatiile, machiajul, costumele ... WOW... totul e foarte frumos selectat si ilustrat... dramatizarea se inalta la asteptarile subiectului ales. Zambetele si lacrimile sunt garantate :) si, ceea ce pentru mine a insemnat mult, sunt explicate multe momente istorice din acea perioada foarte frumos si contextual.
La final e mai mult decat un film despre o familie... e un film despre un vis, despre o utopie, despre un neo-Camelot cu toate greselile si pacatele, cu toate ideile si binefacerile sale, e un film despre iubire, despre ambitie... e cu adevarat un FILM si de aceea merita vazut.
PAUL --> the ultimate science-fiction-geek-experience. BIG FUCKING LIKE!
Tocmai l-am vazut la cinema...era aproape numai "randul nostru" acolo asa ca ne-am dezlantuit si am speriat si restul de 3 spectatori :D
Nu vreau sa bat campii mult: daca sunteti "geeky" sau aveti prieteni de acest gen, SIGUR O SA VA PLACA. It's a guaranteed geek-bromance experience :)
Daca nu va inscrieti printre categoriile de mai sus... weeeeeellll.... nu prea stiu... mai bine nu :P
Pentru cei care au rezistat pana la capatul acestui "post" :)))) avem un mic demo reel (din filmele din facultate mai mult sau mai putin terminate, din videoclipuri si reclame si alte alea alea) si o pagina "provizorie" a emisiunii la care am inceput sa lucrez pentru TVR, Face Toti Banii.
La emisiune mai e de lucru pana sa atinga standardele mele de "perfectiune", daaar ne straduim :)
Si daca la demo-reel mai apucam sa adaugam cateva cadre cu urmari cu barci si impuscaturi: Gata! --> MIAMI VICE! =))))
Cam atat... fu o iarna grea din multe puncte de vedere, asa ca sper ca urmatoarele zile sper sa va aduca destula lumina pentru o primavara cu multe zambete! Si daca nu, nu-i nimic: venim noi cu brichete si EXPLOZII pe slow-motion :D
Lucrurile s-au mai "aranjat" putin, recapitulam si reactivam viata "online-sociala".
De Paste nimic special... vroiam sa vorbesc ceva despre "post" si alea alea, dar m-am calmat pentru ca, precum spun eroii din Paul : "There's no way to win with these guys"!
In ultima luna m-am calmat cu 2 seriale foarte dragute si o comedie KAPAU!
Battlestar Galactica --> aproape 80 episoade in mai putin de o luna... ce va pot spune sigur este ca asa de multa bautura si tigari n-am mai vazut de mult intr-un serial :P... o reclama continua la Malboro si Jack Daniels... daca oamenii aia nu mureau ucisi de roboti, sigur ar fi murit de ciroza sau diferite feluri de cancer. Dar alcoolul si tutunul nu sunt atat de deranjante pe cat e accentul pus pe latura religioasa... cred ca eu sunt cam prost din punctul asta de vedere si rar inteleg combinatia dintre crestinism + politeism + extraterestri + roboti + sex + bautura + explozii, daaaaar whatever keeps it going e ok :) Daca baietii au gasiti niste sponsori mormori sau baptisti sau orice altceva care sa-i ajute sa stranga suma de 1 MILIOAN $ per episod TOATE BUNE.
In rest actorii sunt suuuuper si si-au continuat frumos cariera si in afara programului obisnuit, regia si imaginea sunt la fel de bine organizate si au avut mari influente asupra genului si a altor noi serii (cum ar fi SGU), si muzica e pe masura...mai ales in ultimele 2 sezoane...EPICNESS :))
The Kennedys --> O miniserie de 8 episoade superba. Atentia pentru detaliu este exemplara...casting-ul, locatiile, machiajul, costumele ... WOW... totul e foarte frumos selectat si ilustrat... dramatizarea se inalta la asteptarile subiectului ales. Zambetele si lacrimile sunt garantate :) si, ceea ce pentru mine a insemnat mult, sunt explicate multe momente istorice din acea perioada foarte frumos si contextual.
La final e mai mult decat un film despre o familie... e un film despre un vis, despre o utopie, despre un neo-Camelot cu toate greselile si pacatele, cu toate ideile si binefacerile sale, e un film despre iubire, despre ambitie... e cu adevarat un FILM si de aceea merita vazut.
PAUL --> the ultimate science-fiction-geek-experience. BIG FUCKING LIKE!
Tocmai l-am vazut la cinema...era aproape numai "randul nostru" acolo asa ca ne-am dezlantuit si am speriat si restul de 3 spectatori :D
Nu vreau sa bat campii mult: daca sunteti "geeky" sau aveti prieteni de acest gen, SIGUR O SA VA PLACA. It's a guaranteed geek-bromance experience :)
Daca nu va inscrieti printre categoriile de mai sus... weeeeeellll.... nu prea stiu... mai bine nu :P
Pentru cei care au rezistat pana la capatul acestui "post" :)))) avem un mic demo reel (din filmele din facultate mai mult sau mai putin terminate, din videoclipuri si reclame si alte alea alea) si o pagina "provizorie" a emisiunii la care am inceput sa lucrez pentru TVR, Face Toti Banii.
La emisiune mai e de lucru pana sa atinga standardele mele de "perfectiune", daaar ne straduim :)
Si daca la demo-reel mai apucam sa adaugam cateva cadre cu urmari cu barci si impuscaturi: Gata! --> MIAMI VICE! =))))
Cam atat... fu o iarna grea din multe puncte de vedere, asa ca sper ca urmatoarele zile sper sa va aduca destula lumina pentru o primavara cu multe zambete! Si daca nu, nu-i nimic: venim noi cu brichete si EXPLOZII pe slow-motion :D
sâmbătă, 2 aprilie 2011
The End
You know who the fuck cares??
NOBODY. Nobody fucking cares. NOBODY.
You think your friends care?? They don't.
You think your girlfriend cares?? She doesn't.
You think your boyfriend cares? He doesn't.
You think your "loved ones" care? THEY FUCKING DON'T.
Maybe...MAYBE, at some point, there was someone who cared for you... but he's dead, he's gone, he grew sick of caring. They all do... why? Who the fuck cares why?!!
E cineva oare cu adevarat interesat sa stie daca sunteti bine, daca sunteti fericiti, daca sunteti tristi? Nu... suntem cu totii egoisti... si in egoismul nostru de a ne simti "morali", incercam sa ne pese... incercam sa ii bagam putin in seama pe cei din jurul nostru... uneori chiar ne convingem ca facem o treaba buna, ca poate chiar SUNTEM ceea ce, de fapt, doar ne propuneam sa falsificam.
E oare cineva cu ADEVARAT interesat de parerile voastre? de sinceritatea voastra? a mea? a ta? a noastra?
Nimeni cu nu vrea sa stie cu adevarat ce crezi tu despre el sau ea... nimeni nu vrea sa se uite cum trebuie in oglinda... sa se indoiasca de propria persoana...
Nimeni nu vrea ADEVARUL... vor...VREM doar ceea ce ne convine, ceea ce e comod, ceea ce ne face sa zambim...
Mai se bucura oare careva cand altcineva il critica? Cand ii sunt recunoscute defectele? NIMENI. P**A.
De ce sa ma mai cenzurez: PULA. si nici macar atat.
Cu ce ma ajuta sa fiu sincer cand nimeni nu vrea sa auda sinceritatea mea. Nu ne mai doare nicaieri... ni se pare ca STIM NOI cum merg treburile, ca am gasit noi solutia, ca vedem noi exact "the big picture"... nu mai trebuie sa ne zica nimeni ca NU e asa...
Sunt egoist... sunt realist... sunt prost sa cred ca cineva se bucura de tampeniile mele... sunt prost sa cred ca exista cineva care ma iubeste neconditionat, care ma apreciaza, care ma asculta... acel cineva a murit demult... ACEI cineva nu mai sunt... am avut doar norocul sa ne suprapunem momentele de "egoism moral" si sa "ne suportam reciproc" o perioada... pana am ajuns la "PULA".
Credeti ca voi stati mai bine? Credeti ca dormiti langa cineva care VA IUBESTE?
Nu mai suntem umani de mult timp... ne inhibam "ramasitele" "umanoido-instinctualo-animaliere" inca din primele momente de educatie contextuala.
Nu mai gandim...aplicam niste modele deja judecate de altii care au preluat la randul lor alte judecati.
Suntem niste copii proaste a unei rase cu un mare potential irosit.
Cum reusim sa ne trezim dimineata? Cu ce scop? De ce?
Bine ca macar instinctul de supravietuire hedonistic ne-a ramas... macar atat... bine ca ne bagam in cap ca "e pacat sa nu (ne) omoram"... dar reusim sa traim fara sa gasim cel mai simplu adevar... sa fim numai comozi...
La un moment dat credeam ca meritam... ca noi, ca "societate", meritam... meritam sa ne bucuram de lucrurile marunte, de viata, unii de altii s.a.m.d.... merita un KKT.
Cei care merita sunt nevazuti in gloata... si se sterg incet incet si se integreaza si ei perfect...
De ce mai stau??? Nici eu nu stiu... de frica... din egoism... dintr-o nesimtire a placerii...
Din cand in cand mai sper... sper singur si prost, de dragul sperantei... si muncesc si visez si delirez aceste sperante... de frica... de frica constiintei mele... de frica sa nu-mi dau seama ca sunt, de fapt, singur... dar, de fapt :), SUNTEM.
E mai usor sa ma mint... dar eu nu sunt asa... nu vreau sa fiu asa... dar sunt comod si "ma compromit"...
Nu merit... noi nu meritam.
NOBODY. Nobody fucking cares. NOBODY.
You think your friends care?? They don't.
You think your girlfriend cares?? She doesn't.
You think your boyfriend cares? He doesn't.
You think your "loved ones" care? THEY FUCKING DON'T.
Maybe...MAYBE, at some point, there was someone who cared for you... but he's dead, he's gone, he grew sick of caring. They all do... why? Who the fuck cares why?!!
E cineva oare cu adevarat interesat sa stie daca sunteti bine, daca sunteti fericiti, daca sunteti tristi? Nu... suntem cu totii egoisti... si in egoismul nostru de a ne simti "morali", incercam sa ne pese... incercam sa ii bagam putin in seama pe cei din jurul nostru... uneori chiar ne convingem ca facem o treaba buna, ca poate chiar SUNTEM ceea ce, de fapt, doar ne propuneam sa falsificam.
E oare cineva cu ADEVARAT interesat de parerile voastre? de sinceritatea voastra? a mea? a ta? a noastra?
Nimeni cu nu vrea sa stie cu adevarat ce crezi tu despre el sau ea... nimeni nu vrea sa se uite cum trebuie in oglinda... sa se indoiasca de propria persoana...
Nimeni nu vrea ADEVARUL... vor...VREM doar ceea ce ne convine, ceea ce e comod, ceea ce ne face sa zambim...
Mai se bucura oare careva cand altcineva il critica? Cand ii sunt recunoscute defectele? NIMENI. P**A.
De ce sa ma mai cenzurez: PULA. si nici macar atat.
Cu ce ma ajuta sa fiu sincer cand nimeni nu vrea sa auda sinceritatea mea. Nu ne mai doare nicaieri... ni se pare ca STIM NOI cum merg treburile, ca am gasit noi solutia, ca vedem noi exact "the big picture"... nu mai trebuie sa ne zica nimeni ca NU e asa...
Sunt egoist... sunt realist... sunt prost sa cred ca cineva se bucura de tampeniile mele... sunt prost sa cred ca exista cineva care ma iubeste neconditionat, care ma apreciaza, care ma asculta... acel cineva a murit demult... ACEI cineva nu mai sunt... am avut doar norocul sa ne suprapunem momentele de "egoism moral" si sa "ne suportam reciproc" o perioada... pana am ajuns la "PULA".
Credeti ca voi stati mai bine? Credeti ca dormiti langa cineva care VA IUBESTE?
Nu mai suntem umani de mult timp... ne inhibam "ramasitele" "umanoido-instinctualo-animaliere" inca din primele momente de educatie contextuala.
Nu mai gandim...aplicam niste modele deja judecate de altii care au preluat la randul lor alte judecati.
Suntem niste copii proaste a unei rase cu un mare potential irosit.
Cum reusim sa ne trezim dimineata? Cu ce scop? De ce?
Bine ca macar instinctul de supravietuire hedonistic ne-a ramas... macar atat... bine ca ne bagam in cap ca "e pacat sa nu (ne) omoram"... dar reusim sa traim fara sa gasim cel mai simplu adevar... sa fim numai comozi...
La un moment dat credeam ca meritam... ca noi, ca "societate", meritam... meritam sa ne bucuram de lucrurile marunte, de viata, unii de altii s.a.m.d.... merita un KKT.
Cei care merita sunt nevazuti in gloata... si se sterg incet incet si se integreaza si ei perfect...
De ce mai stau??? Nici eu nu stiu... de frica... din egoism... dintr-o nesimtire a placerii...
Din cand in cand mai sper... sper singur si prost, de dragul sperantei... si muncesc si visez si delirez aceste sperante... de frica... de frica constiintei mele... de frica sa nu-mi dau seama ca sunt, de fapt, singur... dar, de fapt :), SUNTEM.
E mai usor sa ma mint... dar eu nu sunt asa... nu vreau sa fiu asa... dar sunt comod si "ma compromit"...
Nu merit... noi nu meritam.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)